No Widgets found in the Sidebar
Spread the love

Am luat o pauză de la laptop. Și când zic pauză, mă refer că l-am lăsat acasă și am încercat să mă bucur de natura care mă înconjura și să absorb din istoria fiecărei clădiri, străzi, statui.

Așa că, excursia început cu Muntenegru, unde ne-am și cazat pentru 7 zile. Locația era foarte frumoasă. Pe balconul camerei ne întâmpinau copacii de portocal și mandarine ce ajunseseră cu crengile pline până la etajul 1 întinse parcă să le putem atinge.

Prima zi

Prima zi a fost o zi de relaxare. Norii ce se adunaseră pe cer la bârfă ne-au făcut să lăsăm plaja pentru altă zi și să vizităm orașul Budva.

Budva este un oraș de coastă din Muntenegru. Este centrul comunei cu același nume. Zona de coastă, numită Budvanska Rivijera este centrul turismului muntenegrean, și este cunoscută pentru viața sa în timpul nopților, plajelor cu nisip și pentru arhitectura cu influențe mediteraneene.

Ce e interesant la acest oraș e că are o vârstă de cca 3.500 de ani, ceea ce îl face să fie cel mai vechi oraș de pe malurile Mării Adriatice.

Fain nu? O să îl poți vedea din imaginile de mai jos, panoramic, fotografiat din Cetatea Medievală Sf. Maria.

Cetatea a fost pentru prima dată menționată în 1425, însă a fost construită la începutul anului 840. Ea a fost construită pentru a proteja Budva de atacurile mării în cazul în care zidurile orașului nu mai rezistau. În trecut era dotată cu tot ce era necesar în cazul unui asediu îndelungat, În sursele istorice, cetatea Sf. Maria a fost menționată pentru prima dată în 1425. A fost construită pentru a proteja Budva de atacurile mării în cazurile în care rezistența zidurilor obișnuite ale orașului nu mai era suficientă. În interiorul bastionului se afla un arsenal și provizii de hrană, ceea ce a permis să reziste cu succes asediului îndelungat, iar amenajarea în mai multe straturi a zidurilor cetății a garantat inaccesibilitatea și puterea Cetății.

Ziua 2

A doua zi, am lăsat alți turiști să se bucure de Budva. Am avut noroc că norii aveau treabă într-un alt oraș și au lăsat în locul lor soarele, așa ne-am bucurat și noi de soare.

Ziua 2 a fost petrecută pe plajă unde m-am bucurat de briza care îmi ciufulea părul și îmi mângâia obrajii și de soarele ce mi-a sărutat fiecare centimetru de piele.

Am avut ca însoțitor la plajă cartea ”Portocalele Verzi” de Vitali Cipileaga.

Cartea se completeaza perfect peisajul, iar sunetul Mării aduce unele imagini din carte la realitate.

Portocalele Verzi este un roman despre incredibila forță vindecătoare a dragostei și legătura puternică dintre om și natură.

Ziua 3

În ziua 3 am ales să ne îndepărtăm de Muntenegru și să mergem în Croația – Dubrovnik.

Am vizitat locul unde a fost filmat Game of Thrones în Cetatea de aur a Croației.

Incinta fortificată a cetății Dubrovnik datează din Evul Mediu. Oraşul a cunoscut apogeul în timpul Renaşterii, când rivaliza cu Veneţia. Din nefericire, în 1667, un seism a distrus majoritatea splendorilor sale de epocă, după care oraşul a fost reconstruit în stil baroc.

Nu am rezonat așa de mult cu Dubro

Tot aici am vizitat și Acvariul din Dubrovnik cu numeroasele sale acvarii interesante de pește local și exotic, precum și un căluț de mare singuratic.

Ziua 4 și Ziua 5

Ziua 5 – a fost despre relaxare la soare și citit.

Ziua 6 – Pfff..

În ziua 6 ne-am planificat să vedem Kotor și să ne relaxăm la plajă. Însă, din parcare o barcă ne face cu ochii și ne prezintă un mini tur de 3 ore pe apă.

Am ezitat având în vedere că îmi este rău cu orice ambarcațiune pe apă. Însă două pastile mai târziu eram în spate în barcă 😅

Prima oprire – un magazin să luăm cafea

A doua oprire – Perast un oraș vechi din Golful Kotor din Muntenegru, situat la câțiva kilometri nord-vest de Kotor. Aici am gustat vin din rodie și am admirat arhitectura veche.

Oprirea 3 – Fecioara Noastră a Stâncilor este una dintre cele două insulițe din largul coastei Perast din Golful Kotor, Muntenegru. Este o insulă artificială creată de bastionul de stânci și prin scufundarea navelor vechi și confiscate încărcate cu pietre. Acolo am vizitat – Biserica romano-catolică a Maicii Domnului de pe stânci. Ea este cea mai mare clădire de pe insuliță și are atașat un muzeu.

Oprirea 4 – în drum spre oprirea 4 am trecut pe lângă o veche închisoare. Cunoscută și ca Lastavica, insula de numai 32.000 metri pătrați, situată la 6,3 kilometri în larg de localitatea de coastă Herceg Novi, a devenit, la mijlocul Secolului XIX, reședința generalului austriac și guvernator al Dalmatiei, baronul Lazar Mamula. Apoi, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, „Fortul Mamula” a fost transformat în inchisoare, din ordinul dictatorului italian Benito Mussolini.

Apoi am vizitat tunelul submarinelor. Construit în anii 1970 de Marina Iugoslavă, acest tunel a fost proiectat pentru a găzdui submarine și nave mici. Intrarea are o construcție deosebită acoperită cu pietre false concepute pentru a face locul invizibil pentru ochii nebănuiți.

Oprirea 5 – Peștera Albastră este cea mai mare dintre multele peșteri marine din Peninsula Luštica. Se numește Peștera Albastră, deoarece felul în care lumina lovește fundul nisipos și se reflectă în sus prin apă face ca întreaga peșteră să pară albastră. (aici am făcut și pauza de înot.)

Apoi, după plimbare cu barca am luat la pas orașul Kotor și am mângâiat toate pisicile pe care le-am întâlnit. Orașul Kotor este renumit pentru prezența numeroaselor pisici pe străzi și a magazinelor pline cu obiecte ce le întruchipează pe micile răsfățate pisicoase.

Ziua 6

Ziua 6 a fost tot despre plajă.

Ea a venit cu recunoștință. Purtată de apă, având în ochi sclipirea mării și pe buze sare, am avut câteva momente de recunoștință.
Sunt 10000 de motive pentru care sunt recunoscătoare. Însă cel mai recunoscătoare sunt pentru frumusețea naturii, luciul apei și pentru toată natura. O creație perfectă 😍
Sunt recunoscătoare că am putut să mă bucur de soare, mare și toate fructele ❤️. De câteva momente de relaxare, câteva clipe cu mine însămi, de drumeții și explorări.
Lista de recunoștință continuă la mine pe agendă, în gând și în suflet. Sunt recunoscătoare pentru tot ce mă înconjoară și pentru faptul că acum e relativ ușor să călătorești și să înveți să apreciezi frumusețea naturii, să asculți șoaptele istoriei și să vezi sclipirea Mării.

În concluzie, Muntenegru mi-a plăcut. Chiar dacă sunt o fană mai mare a muntelui, am impresia că dialogul cu Marea e mult mai diferit. E mai strălucitor, răsfirat cu sclipici, săruturi de soare și peștișori.

Pe final, te las cu cel mai frumos apus și cu întrebarea: Tu pentru ce ești recunoscător, astăzi?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *